Economic
Contextul economic
Dezvoltarea afacerilor in Romania prezinta diferentieri semnificative intre regiuni, cu privire la activitatea economica nationala, in anul 2005 exista un numar de 450.666 de agenti economici, din care majoritatea erau intreprinderi mici si mijlocii, reprezentand 99,5% din totalul intreprinderilor.
Referitor la densitatea acestora, la nivel national erau in medie de 20,38 IMM/1000 de locuitori (aproape de 3 ori mai mica decat media europeana), iar in spatiul rural media acestora era de 6,4 IMM/1000 de locuitori. Dezvoltarea afacerilor in Romania prezinta diferente mari intre regiuni, in ceea ce priveste micro-intreprinderile, rata cea mai ridicata s-a inregistrat in regiunea Nord-Est, 13,8%, iar cea mai redusa in regiunea Sud-Vest, 7,6%, iar in Bucuresti-Ilfov - 23,6%.
Dezvoltarea antreprenoriala este slab reprezentata in zonele rurale ca efect al resurselor materiale limitate, al educatiei deficitare, al nivelului scazut al utilitatilor precum si al fenomenului de migratie temporara masiva spre urban sau peste hotare. Analiza micro-intreprinderilor din zonele rurale evidentiaza capacitatea relativ redusa a acestora de a raspunde exigentelor referitoare la furnizarea locurilor de munca pentru populatia din mediul rural, numarul mediu al salariatilor din micro-intreprinderile din mediul rural fiind de 113.332; in anul 2005, acestea reprezentau 13% din numarul total al micro-intreprinderilor la nivel national, adica aproximativ 4,2 micro-intreprinderi/1000 locuitori. Mai mult de 50% (21.316 micro-intreprinderi) din totalul micro-intreprinderilor din mediul rural (40.714 micro-intreprinderi) desfasoara activitati de comert
La nivelul comunei Frata activitatea economico - sociala se axeaza pe urmatoarele domenii:
- prestari servicii si comert;
- agricultura;
- transport si distributie apa, energie electrica si gaze
Prestari de servicii si comert
Analiza activitatilor comerciale, de artizanat si servicii indica faptul ca, in ciuda aparentelor,numarul de locuitori din zona rurala, ocupati in activitatile de acest tip, e nesemnificativ. In realitate,datele INS cu privire la numarul de micro-intreprinderi fac referire doar la numarul unitatilor cu 1-9 angajati care desfasoara activitati economice si care au fost identificate pe baza bilantului contabil, document care nu este cerut si in cazul PFA si AF. Prin urmare aceste date nu includ numarul de PFA si AF. aceste activitati reprezinta o parte componenta a unei piete a muncii neoficiale in spatiul rural.
Totusi, venitul care poate fi obtinut din aceste surse acopera doar necesarul pentru subzistenta, existand nevoia acuta de dezvoltare a acestor activitati care pot contribui la dezvoltarea economiei rurale, in ansamblul ei. Sectorul micii industrii artizanale, dezvoltat in perioada comunista sub forma cooperatiei, a inregistrat o scadere majora dupa anul 1989.
La inceputul anului 2008, in domeniul prestarilor de servicii si comertului, in comuna FRATA activau mai multi agenti economici intre care amintim:
1. S.C. FRISTI – COMERT;
2. S.C. TINECA – COMERT;
3. S.C. SIKMA – COMERT;
4. S.C. VASANA – COMERT;
5. S.C. TUROM – COMERT;
6. S.C. UDVARI – COMERT;
7. P.F. BUZAN PROCOPIE – COMERT;
8. A.F. MOLDOVAN IULIUT – COMERT, AGRICULTURA;
Agricultura
Optiunile fundamentale ale agriculturii in aceasta perioada sunt reforma si integrarea in structurile agricole ale Uniunii Europene. Obiectivele si prioritatile cele mai importante vizeaza cresterea productei si productivitatii agricole in vederea formarii unei piete deschise si competitive.
Comuna Frata, detine o suprafata agricola este de 6040 hectare structurata astfel:
- arabil – 3984ha;
- pasuni – 1447ha;
- fanete – 599ha;
- vii si livezi- 9 ha.
Suprafata neagricola a comunei este de 1261 hectare structurata dupa cum urmeaza:
- paduri – 847 ha;
- ape – 21 ha;
- drumuri -160 ha;
- curti si constructii – 166 ha;
- teren neproductiv 167 ha.
Efectivele de animale au scazut drastic pe parcursul perioadei de tranzitie. Desfiintarea sau privatizarea cooperativelor agricole de productie si a fermelor de stat au avut drept rezultat aparitia unor modificari structurale semnificative. Neputand utiliza spatiile si dotarile tehnice din fostele unitati de productie intensiva, micii agricultori s-au bazat pe cresterea animalelor, in principal pentru autoconsum.
Locuitorii comunei FRATA detin (capete):
- bovine - 1685
- porcine - 2480
- ovine- 5373
- caprine -61
- pasari - 25.400
- cabaline: 435
Productia agricola inregistrata in comuna FRATA in anul 2007 a fost de ( tone/ hectar):
- Grau – 3,09 t / ha;
- Fasole –1;
- Porumb –4,5;
- Castraveti – 8
- Rosii – 10
- Ceapa – 6
- Cartofi – 16,2
- Usturoi – 3
- Varza – 6,8
- Radacinoase – 8
- Ardei – 6
- Alte legume – 5
- Plante de nutret – 25
- Pasuni - 15
Parcul de masini agricole ramane deficitar. Numarul de tractoare si utilaje agricole din Romania a scazut la inceputul perioadei de tranzitie, apoi a inceput sa creasca, insa treptat. Parcul de tractoare si combine pentru productia de cereale a fost cel mai afectat.
In prezent, numarul tractoarelor reprezinta numai 40% din nivelul anului 1989, in timp ce cel al combinelor se situeaza la 77%. Pe de alta parte, numarul de tractoare a inregistrat o crestere usoara, iar incarcatura de teren arabil per tractor s-a imbunatatit, scazand de la 62 ha, in 1989, la 54 ha, in 2005. Cu toate acestea, parcul actual de masini agricole este in mare masura depasit, iar acest lucru duce la pierderi mari de recolta si nu rezolva problema campaniilor de recoltare lungi.
In ceea ce priveste parcul de tractoare si masini agricole, la nivelul comunei FRATA acesta este, in general, uzat fizic si moral, insuficient numeric pentru practicarea unei agriculturi performante. La inceputul anului 2008 existau in dotare:
- Tractoare- 126
- pluguri pentru tractor 110
- combine pentru recoltat cereale paioase- 16
- cultivatoare- 10
- grape cu tractiune mecanica- 91
- masini erbicidat - 22
- remorci- 70
- masini de recoltat sfecla- 2
- numar carute- 360
- prasitoare- 25
- semanatori paioase- 16
- masini pt. recoltat porumb 2