Relieful
Relieful comunei Frata face parte din campia de coline joase a Campiei Transilvaniei. Prin trasaturile sale specifice, Campia Transilvaniei este o unitate aparte datorita caracterului dominant, de relief monoton, cu formatiuni geologice putin rezistente. In structura campiei de coline joase predomina depozitele de marne, argile si nisipuri sarmatiene.

Solurile
Romania dispune de soluri de buna calitate - in special in zonele de campie, insa fenomene ca eroziunea solului, seceta, balanta negativa a apei in sol sau gleizarea, salinizarea, acidifierea sau alcalinizarea si compactarea afecteaza foarte mult fertilitatea acestora. Calitatea terenurilor agricole, exprimata prin notele de bonitare ale acestora, desi nu exprima in totalitate cantitatea de humus din sol reflectand si alti factori de mediu (in special clima) ce influenteaza cultura plantelor, reprezinta un bun indicator al solurilor cu cantitati ridicate de humus. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaza in 5 clase de calitate, diferentiate dupa nota de medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte pana la clasa a V-a – 1-20 puncte). Se remarca faptul ca, in cazul terenurilor arabile,care ocupa 63,34% din suprafata cartata, cele mai multe terenuri se grupeaza in domeniul claselor de calitate a II-a si a III-a. Practic in clasa I de calitate la arabil intra doar 8,77% din totalul terenurilor agricole, restul claselor prezentand diferite restrictii. In cazul pasunilor si al fanetelor, majoritare sunt clasele III-V, in cel al viilor, clasele II-IV, iar al livezilor, clasele III-V. Majoritatea terenurilor agricole cu note mari de bonitare se afla in Campia Romana(intr-o arie relativ compacta ce are ca loc central Bucurestiul) si in Campia de Vest. Cele mai importante tipuri de soluri regasite pe teritoriul comunei FRATA sunt cernoziomurile levigate si podzolice.

Retea hidrografica
Resursele de apa dulce ale Romaniei sunt reduse fata de media europeana si nu au o repartitie spatiala si temporala uniforma. Calitatea acestora este mai putin afectata in prezent de consumul de ingrasaminte din agricultura si mai mult de infrastructura precara a sistemelor de canalizare si epurare a apei din spatiul rural. In trecut vaile de pe raza comunei FRATA aveau un debit mult mai mare si puteau pune in functiune mori de apa, in afara lunilor de vara. Bazinul hidrografic al comunei Frata apartine raului Mures in cursul sau mijlociu. Vaile secundare se colecteaza in cea principala numita Valea Fratii care se varsa prin paraul Ludus in Mures. In Berchiesu, pe Valea Bercutului, la sfarsitul secolului al XIX-lea, se mai vedeau urmele unui lac pentru cresterea pestilor. Bercutul, dupa un curs de 3200 m, dispare in albia care vine de la Criseni. In prezent, reteaua hidrografica este slab reprezentata, apele avand debit mic si inconstant. In satul Soporu de Campie exista paraul Valea Larga, cu debit pe intregul parcurs al anului.

Conditii naturale
Conditiile naturale din comuna Frata sunt favorabile agriculturii ,in special pentru cultura graului de toamna, porumbului, orzului, ovazului, leguminoaselor, plantelor textile, plantelor uleioase, sfeclei de zahar, cultura cartofului, cultura plantelor de nutret si viticultura.

Fauna
Teritoriul comunei este o zona care adaposteste numeroase specii de pasari cum sunt: potarnichea, prepelita, tarca, gaita, pitigoii, mierla, privighetoarea, vrabia, pupaza, ciocanitoarea cea mica, ciocanitoarea cea mare. Dintre rapitoarele de noapte fac parte cucuveaua iar dintre rapitoarele de zi, uliul. Dintre pasarile migratoare pot fi intalnite in zona: randunica de casa, cucul, barza si graurul. In padurile de pe teritoriul comunei traiesc: vulpea, bursucul, dihorul, nevastuica, caprioara, tapul, mistretul, liliecii, cartita, ariciul, iepurele, veverita, soarecii de camp, popandaul si harciogul. In trecut, padurile comunei Frata ocupau o suprafata mult mai mare decat in prezent.

Vegetatia
Padurile comunei Frata adapostesc dintre conifere pinul, iar dintre foioase: gorunul, carpenul, frasinul, paltinul, artarul, teiul rosu, teiul alb, salcamul si mai rar intalniti: stejarul propriu-zis, arinul negru, salcia moale, plopul alb, plopul negru. Arbustii de aici apartin unor familii deosebite: cornul, unul dintre cei mai mari arbusti de la noi, sangerul, alunul, lemnul cainesc, socul, catina.